© Noiembrie iar Violetta Petre Să-mi scot ghimpii morţii tale, când mai calc pe cruci de fum Încă-i greu şi fără zale, moartea-mi zgârie şi-acum Talpa goală-a-nsingurării cu pecetea ei de iad. M-aş feri din calea morţii, dar în faţa morţii cad. E noiembrie mai tandru, parc-ar vrea să uit de morţi, Dar pândeşte ca o hidră amintirea pe la porţi, Mă trezeşte-n toiul nopţii şi m-aruncă-ntre nebuni. Doamne, uită-te o clipă, dintre ei să mă aduni! Au trecut atâtea toamne şi m-am scuturat de flori, Am rămas orfana verii şi tu viaţă cum mă dori! De te-aş vinde-n târg pe-o clipă dinainte de coşmar, Aş opri din mersu-i timpul, aş pune toamna pe jar Şi din calendar aş scoate ziua-n care n-am putut, Să fiu eu deznodământul, el să fie început. L-a luat marea-ntre valuri şi cu fiecare val Îl aştept să calce ţărmul în decor autumnal. vineri.noiembrie.2018

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2418535551496170&id=100000192471832&notif_t=close_friend_activity&notif_id=1541736611787173&ref=m_notif

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.