Priveşte-mă în ochi! Deşi-mi zâmbeşte Noiembrie-n rochiţă şi sandale, În irişi frunza iar se veştejeşte Şi-n calendare ninge cu vocale. E ţipătul ce creşte iar în mine Dintr-o tăcere-năbuşită-n oase, Şi treci pe lângă mine iar, străine, Deşi te-ating cu versu-mi de mătase. Nu plouă, n-a plouat de-o veşnicie Şi sete-mi e de-a cerului cascadă

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=2415992788417113&id=100000192471832

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.