Din toamnă te adun Violetta Petre

Deşi îţi ştiu tot trupul ca pe-o hartă,
Pe care-o port cu mine, talisman,
Sunt ochii tăi ce nu vor să împartă
Tăcerea din adâncuri de ocean.

Când mă priveşti, te simt tot mai departe,
Ca un fugar ce-aleargă năucit
Să treacă vama fără paşapoarte,
În teama de iubire-ncolăcit.

Şi fugi de tine, fugi ca de blesteme,
În urmă nu te uiţi, ca nu cumva,
Albastrul ochilor să nu te cheme
Şi să te-aducă înapoi, cândva.

Şi ai veni şi nu te-ai mai întoarce,
Debusolat te-agăţi de-un strigăt mut-
Pe puntea lui ar vrea să te îmbarce
Şi să te ia, iubite, cu-mprumut.

Eu nu mai strig, mi-ai confiscat ecoul
Unui suspin amar de rămas bun.
Priveşte înapoi, să vezi tabloul
Din care ai plecat şi eu te-adun!

14.09.2018

kurtmann.ro%20

performax.ro

performax.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.