Luminita Cazan Mazilu

am să mai întârzii

atâția ani adunați într-un mușuroi de furnici atâția ani ascunși în scorbura nopților
acum ancora mea e departe în cealaltă patrie e acolo unde îngerii ies noaptea la pescuit

dând din aripi zboară lumina mea înspre tine
și tot ce rămâne
e lacul de gheață pe care veghează o lebădă neagră
tu aruncă-i o mână de miezuri apoi închide fereastra
eu am să mai întârzii o viață

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.