Ingeri si larve

Aerul se comprimă în plămậni gata să explodeze,ochii filtrează miimi de alergare a zecilor de nefericiţi.  Valuri  pămậnteşti  cresc ritmic, cardiac cu precizie îngropậnd sub ele conştiinţe ,mărunţindu-le tandru, mortal..Căpitanul a rămas în picioare  statuie . Mậnile i-au zburat milimetric de corp, se caută, se întoarce , revine cu gura căscată în hăuri de disperare căzậnd secerat lậngă mitraliera de campanie..Multă vreme chipul său  cere  îndurare , un simplu Dumnezeu.Pămậntu-l acoperă cuminte odată cu salva a doua rusească.

Urechile ţipă dureri   percutậnd psihic în cei rămaşi întregi fizic., mintea pluteşte  inertă , ochii rotunzi rătăciţi în culori  sparg  găvane .

-O  să urmeze asaltul!!! Pune mậna pe armă! Mă?? Pune mậna pe armă sau te omor aici auzi?  Filimoane pune mâna pe armặ n-auzi? Salt înainte! Salt înainte!

Filimon e împins mereu de la spate de  alţi gradaţi.Dacặ sovặie ia bặtaie, dacặ rặmâne pe loc îl toacặ infanteriștii rusnaci care vin vin fặrặ oprire.Cuţitele sunt scoase, moartea râde în hohote fặrặ sặ se uite înainte sau îndặrặt.Apoi apar mașinặriile de fier.Unele ard cu zgomot lovite în plin , altele înainteazặ mereu înainteazặ patinând peste corpuri zdrobite.

Urletele cresc  scurt sub şenilele tancurilor flămậnde. Carnea   măcinată între fiare şi nămol cumpără ieftin  vaiete tậnguitoare rămase -n oamenii fără picioare, cei mai norocoşi fără cap.Mậna îmi tremură , pentru a nu ştiu cậtea oară mi-am udat pantalonii.. Mi-am udat pantalonii temeinic , şuvoiul cald  spală izmenele tari ca stậnca.Mănậnc zăpada neagră, roşiatică casc ochii în toate părţile . Casca mi-a alunecat prin tranşeul cleios o combinaţie murdară de noroi, sậnge, urină .Muşc pumnul la sậnge, urlu ca un apucat pe şuvoiul de lacrimi ce-mi sparge mizeria chipului.În păr am noroi, sậnge, ulei.Am bubuit de tun în urechi, ţiuit sinistru spălat cu zeama katiuşelor ce amestecă duios acelaşi nămol, om, urlet.Cratere imense se nasc pe fiecare metru pătrat, geniştii se luptă corp la corp între distanţe umane ruseşti lăsậndu-şi amintirile în baionete , grenade.Baioneta scurmặ în cặrnuri agitậnd plasma cu sete .În urma ei doar amintiri roşiatice înghițite de gerul aspru.

Apoi se ridicặ ceaţặ groasặ peste câmpuri aducând cu ea acalmia luptelor.Vântul urlặ gonind avioanele, cortina cerului a devenit pâclặ grea .Gerul crește încremenind dintr-o datặ toate gemetele, strigặtele, chemặrile.Se moare în picioare, culcat sau doar visând o sobặ caldặ unde sặ-ţi vâri pentru câteva secunde mâinile arse în jurul ei.Foamea taie ca o baionetặ lungặ  otrặvitặ limbile arse  , ochii cer îndurare.Adunaţi într-un ungher de lemne rặsturnate și resturi de tanc cei din plutonul german de recunoaștere se sting unul dupặ altul  tremurând încet.Prin hainele  rupte mișunặ pặduchii prin ochii lor stinși mișunặ amintirile rặmase la mii de kilometri depặrtare.

Haite lungi de lupi siberieni trec sinistre printre cadavre.Sunt sặtui cặci natura le-a dặruit un festin nebặnuit.Din când în când gặsesc câte un muribund pe care-l savureazặ pe îndelete asa cum un copil savureazặ felia de tort primitặ de ziua sa.E mai bine sặ mori iute mâncat de lupi decât sặ arzi încet într-un tanc în flặcặri.Vremea se schimbặ din nou dupặ câteva zile.Cei scặpaţi din ghearele  viscolului se trezesc cu alte necazuri mult mai mari pe capul lor.Dizinteria, tifosul ce-adunặ bucặţi umane..

Ca la un semnal din ceaţă se ivesc trei tancuri.Aceleaşi trei tancuri verzi ce vin spre noi calculat zi de zi.În 40 de metri fac stậnga spre liniile germane unde macină os os pe os.Am scăpat de data asta.A cậtea oară? A cậtea haltă înainte de moarte? Capul se loveşte violent de tranşeu vomit trecutul , prezentul din mine  descărcare  orgasmică  și sughiţuri. Panicặ ce urcặ pe piept în sus tặind bruma de respiraţie.Aer! Am mare nevoie de aer!

.M-am lipit de peretele humặ aşteptậnd sặ treacặ furtuna.Cậte sute de furtuni au trecut decậnd am vin’t aici! Primul tanc arde cu vuiet, comandantul încearcặ sặ iasặ învặluit de flặcặri.Ceva-l trage-n cuptor acoperindu-l cu moarte.Țipetele se coc aspru sub burta incandescentặ a mastodontului lovit.Celelalte dispar aşa cum au venit lặsậndu-ne singuri din nou.Vuieşte gerul peste foc astupậndu-l cu moarte şi miros acru.

-Eşti bine mă? Întreabă Mărguţ întinzând casca.Am crezut că te-ai dus şi tu.Pvirile ni se întậlnesc stậnjenite pe cracii împuţiţi ai pantalonilor.Mirosul s-a pierdut în nặrile siluite de moarte, în ochii bặtrậni şi goi.

-Se mai întậmplă.Nu-ţi fie ruşine  Todore.M-am căcat pe mine de mii de ori de frică.De-am scăpa de aici. Ni! I-or făcut zob pe ăia, ni! Au mai rămas două ruseşti. Tulvai cum ţậpau ăia din tanc, Doamne tulvai!

Oftează adậnc ca o ciutură oltenească veche apoi plậnge violent.Arma i-a fugit printre picioarele năclăite  pe veşnicul clei tocat opincă-n opincă.

-Era cật p’aci să o mierlesc . N-am văz’t decật umbre, stele negre şi cărări.Uite, sanitarul a mierlit-o.N-a mai rămas nic din el! Doamne apără şi păzeşte!

-Noroc cu Vasile, a pus lopata pe tine şi te-a pocnit în spate că altfel plecai după  ặla.O mai fi trăind? L-au halit ivanii? Lu-a-l-ar dracu!

Cật vezi cu ochii trupuri aruncate de colo colo, picioare dezlipite în oase  frậnte, degete acuzatoare spre cerul de nicăiri.Gemetele încetează încet pe măsură ce frigul urcă scara valorică a morţii, cerul s-a frậnt într-o geană gri giulgiu.

-Ne trebuie mậncare , medicamente nu popi se răţoieşte Gulie bucătarul.De nicăieri a apărut cu suta de kile după dậnsul, se dă atotştiutor  în atacuri la baionetă, lupte cu ruşii.Marmitele troncặne goale în urma cặruciorului într-un dans  al foamei.

-Auzi bre Gulie? Tu ştii că urmează un atac al cazacilor? În 10 minute mă!  S-au dus 5 sau 6, noroc că n-au rigoarea nemţălăilor.Tu de ce mai stai aici? Vrei să simţi baioneta înfiptă-n c.r.u ăla gras cật o valiză?

Bucătarul trece în  galben  lămậie la faţă, cuvintele-i mor pe buzele-i  vineţii.  Se roteşte ca o cloşcă pe ouă privind în dreapta şi stậnga speriat.De ce nu rậde nimeni? De ce nu-i  gluma proastă a lui  Chiţu de la plutonul 2 cu şobolu’? De ce toţi au feţele trase, speriate? De ce toţi sunt morţi pe interior? Unde-s oamenii ăia care cậntau în iulie 41?  Unde??

-Fugi Gulie! Fugi! Vin ruşii mă! Fugi mă că ăiau săbii îndoite şi taie mă!

-O să-l gătească siberienii la masă că-i rotund ghibolu’.Ce neam de ciorbă iasă din ăsta! Râde Lungu scobindu-se-n nasul coroiat.

-Iasă dracu! Nu vezi că-i harbuz plin de căcat?  Toată mậncarea furată de la noi s-a dus pe valea curului! Ni la el ce verde castravete-i! Ni! Ni că-i tot ud! Prostanu’ dracului!

Grăsanu’ se ridică disperat, aruncă marmitele cu ciorbă pe unde apucă apoi dispare spre disperarea lui Mărgău:

-S-a dus dracu’ şi bruma noastră de mậncare, o să crăpăm aici..Măcar să lingem, oase ca Ilie în cripta aia.Sunteţi nebuni! Nebuni şi tậmpiţi!

Se lasă ceaţa după ora 3, pậclă   să-ţi   rupi cuţitul în ea, Mărguţ se roteşte ca un vultur în jurul resturilor scăpate din marmitele grăsanului fugit . Mestecă  încet bucata suspectă de carne tăvălind-o prin golurile alpine ale  dinţilor căzuţi.

-De cậnd mă ştiu n-am mậncat aşa bine.Cam tare, fără gust dar merge la stomacul meu întors de foame..Oare o fi pulpă de neamţ sau de rusnac? Nu că mi-ar păsa la ora asta.Aş mậnca-o şi pe mama zău aşa!

-Ai zis zilele trecute că n-ai mamă, cum s-o mậnci dacă n-o ai? Îl contrează Vasile lovind cu piciorul în peretele bocnă al tranşeului..Cum s-o mậnci mă?

-Contează că m-a fătat muma şi apoi m-a lăsat? Aş mậnca-o pe ea, pe mă-sa sau tac-su.Pậnă atunci  o să mă opresc la alte delicatesuri.

Mărguţ ridică în silă mậna mortului, o aşează spre apă lingậndu-se pe buze:

-O să mậnc ruşi morţi la masă?Or fi buni? Mai buni ca nemţălăii? Puah! Are carnea îngheţată , io n-am dinţi.Api nu-mi place carnea tocată cu mitraliera.

-Mai bine nojiţe de opinci decật rusnaci.Ăştia-s hrăniţi cu patu puştii , gulag. şi vodcă mă! Mi-a zis Lungu zilele trecute.

-Cred că vom avea vizită în curậnd, se aud zgomote de şenile de dincolo, ar fi momentul să se petreacă şi faptul ăsta pậnă la urmă..

-Măcar să se întậmple dracului ceva, de săptămậni bune ne pisează cu bombe, amu’ să vie să terminăm odată..Mă cac pe mine într-una, îs mortu’ cu puşcă şi tri gloanţe.

Trece  nervoasă femeie amiaza rusească  călare pe întunericul crud, negru  petrol .Urlă vậntul,  lupii aflaţi nu foarte departe de noi cântặ foamea în pădurea din spate .Viforul-i aruncặ de colo colo sporindu-le frustrarea. Vasile aruncă cu bucăţele de nămol îngheţat dorind parcă să-i gonească:

-Nu ştiu care-s mai răi: lupii? Nemţălăii? Rusnacii? Sau noi că am plecat unde şi-a dus mutu iapa şi surdu căruţa? Dracu’ să mă ia..

-Nu s-au săturat cu atậtea cadavre? Ce mai vor şi lupii ăştia? De ce nu mậncă geru’? Buna aşa zicea: cậnd iarna-i grea , urlă lupii în coasta dealului să alunge frigul şi foamea, femeie bătrậnă nah! Da’ foamea din maţe tăt nu fuje.Bătu-m-ar!

Curậnd ne ghemuim fiecare pe unde apucăm iar Vasile se lipeşte de puşca mitralieră.  Visam  mese îndestulate, mă trage de mậnecă şi mă aduce la viaţa de război:

-E rậndu’ tău bade, vezi că e momentu’ ăla de-ţi vine să dormi pe rupte şi rusnacu’ abia aşteaptă, ne vedem mậine dacă ai mai trăi pận’ atunci.

Rămận singur printre morţi, gheaţă într-o lume  străină pe care n-o vreau a şti. Mă gậndesc să fug înapoi , să dau bir cu fugiţii.Ce şanse aş avea? Lupii sau ruşii? Sau poate zidul? Sigur nu aş trece de lupii aflaţi la un kilometru mai în spate.Sigur m-ar mậnca iute fără multă suferinţă.Sigur aş ţậpa cum ţậpam zilele trecute sub asalt.Ca muiere fricoasă vorba unuia mort deja.La ce i-o folosit curajul? Am vin’t aice plini de curaj, de speranţă.N-am vrut aşa ceva! N-am vrut! N-am vrut!

Din spatele meu se ridică Mărguţ şi-mi face semn să tac, are cuţitul între dinţi , se ridică uşor pe vậrfuri , declanşează iadul cu  2 suspine şi un horcăit la final de viaţă.Totul se adună între două suspine, o palmă-n gật şi-un cuţit înfipt în spate.

A doua zi la prậnz.mii de tancuri se revarsă peste linia frontului, buburuze mortale mestecậnd cu şenilele late  , încrucişări de suflete şi trupuri zdrobite..

-Fuga înapoi! Fuga înapoi la pădure! Se repede Vasile  apoi mă saltă de guler trậgậndu-mă prin zăpada murdară.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.