Ingeri si larve

-Mori dracului! Ce să-ţi dau? Poate un glonte în ceafă,  o lopată, de ce naibii nu muriţi odată? Să muriţi asta vreu! Du-te la unguri că-ţi dau ăia cuţật! Bată-vă Dumnezău să bată de bolunzi! Dincolo-i bai mare! Mare de tot! Au fugit toți gradații din compania 3 deminặri.Unu’ n-a mai rặmas!

-Pặi da, fug porumbeii şi rặmận ciurucurile, fug grangurii deh!

Liniştea e spartặ în şuierặturi sinistre, norii au devenit ținta ochilor ce-şi cautặ salvarea dintr-un iad omniprezent.

Cerul s-a colorat în pặsặri avioane urlând nặpraznic  , cad bombe peste tranșee,.Lungu  și-a pierdut casca  prin noroiul omniprezent, și-a pierdut pușca pe care o cautặ speriat metru cu metru. Liniştea e spartặ în şuierặturi sinistre, norii au devenit ținta ochilor ce-şi cautặ salvarea dintr-un iad :

-Caapu’ jos! Vine prima salvăăă!!! Capu’ jos!!!

Aerul se comprimă în plămậni gata să explodeze,ochii filtrează miimi de alergare a zecilor de nefericiţi.  Valuri  pămậnteşti  cresc ritmic, cardiac cu precizie îngropậnd sub ele conştiinţe ,mărunţindu-le tandru, mortal..Căpitanul a rămas în picioare  statuie . Mậnile i-au zburat milimetric de corp, se caută, se întoarce , revine cu gura căscată în hăuri de disperare căzậnd secerat lậngă mitraliera de campanie..Multă vreme chipul său  cere  îndurare , un simplu Dumnezeu.Pămậntu-l acoperă cuminte odată cu salva a doua rusească.

Urechile ţipă dureri   percutậnd psihic în cei rămaşi întregi fizic., mintea pluteşte  inertă , ochii rotunzi rătăciţi în culori  sparg  găvane .

-O  să urmeze asaltul!!! Pune mậna pe armă! Mă?? Pune mậna pe armă sau te omor aici auzi?  Filimoane pune mâna pe armặ n-auzi? Salt înainte! Salt înainte!

Filimon e împins mereu de la spate de  alţi gradaţi.Dacặ sovặie ia bặtaie, dacặ rặmâne pe loc îl toacặ infanteriștii rusnaci care vin vin fặrặ oprire.Cuţitele sunt scoase, moartea râde în hohote fặrặ sặ se uite înainte sau îndặrặt.Apoi apar mașinặriile de fier.Unele ard cu zgomot lovite în plin , altele înainteazặ mereu înainteazặ patinând peste corpuri zdrobite.

Urletele cresc  scurt sub şenilele tancurilor flămậnde. Carnea   măcinată între fiare şi nămol cumpără ieftin  vaiete tậnguitoare rămase -n oamenii fără picioare, cei mai norocoşi fără cap.Mậna îmi tremură , pentru a nu ştiu cậtea oară mi-am udat pantalonii.. Mi-am udat pantalonii temeinic , şuvoiul cald  spală izmenele tari ca stậnca.Mănậnc zăpada neagră, roşiatică casc ochii în toate părţile . Casca mi-a alunecat prin tranşeul cleios o combinaţie murdară de noroi, sậnge, urină .Muşc pumnul la sậnge, urlu ca un apucat pe şuvoiul de lacrimi ce-mi sparge mizeria chipului.În păr am noroi, sậnge, ulei.Am bubuit de tun în urechi, ţiuit sinistru spălat cu zeama katiuşelor ce amestecă duios acelaşi nămol, om, urlet.Cratere imense se nasc pe fiecare metru pătrat, geniştii se luptă corp la corp între distanţe umane ruseşti lăsậndu-şi amintirile în baionete , grenade.Baioneta scurmặ în cặrnuri agitậnd plasma cu sete .În urma ei doar amintiri roşiatice înghițite de gerul aspru.

Apoi se ridicặ ceaţặ groasặ peste câmpuri aducând cu ea acalmia luptelor.Vântul urlặ gonind avioanele, cortina cerului a devenit pâclặ grea .Gerul crește încremenind dintr-o datặ toate gemetele, strigặtele, chemặrile.Se moare în picioare, culcat sau doar visând o sobặ caldặ unde sặ-ţi vâri pentru câteva secunde mâinile arse în jurul ei.Foamea taie ca o baionetặ lungặ  otrặvitặ limbile arse  , ochii cer îndurare.Adunaţi într-un ungher de lemne rặsturnate și resturi de tanc cei din plutonul german de recunoaștere se sting unul dupặ altul  tremurând încet.Prin hainele  rupte mișunặ pặduchii prin ochii lor stinși mișunặ amintirile rặmase la mii de kilometri depặrtare.

Haite lungi de lupi siberieni trec sinistre printre cadavre.Sunt sặtui cặci natura le-a dặruit un festin nebặnuit.Din când în când gặsesc câte un muribund pe care-l savureazặ pe îndelete asa cum un copil savureazặ felia de tort primitặ de ziua sa.E mai bine sặ mori iute mâncat de lupi decât sặ arzi încet într-un tanc în flặcặri.Vremea se schimbặ din nou dupặ câteva zile.Cei scặpaţi din ghearele  viscolului se trezesc cu alte necazuri mult mai mari pe capul lor.Dizinteria, tifosul ce-adunặ bucặţi umane..

Ca la un semnal din ceaţă se ivesc trei tancuri.Aceleaşi trei tancuri verzi ce vin spre noi calculat zi de zi.În 40 de metri fac stậnga spre liniile germane unde macină os os pe os.Am scăpat de data asta.A cậtea oară? A cậtea haltă înainte de moarte? Capul se loveşte violent de tranşeu vomit trecutul , prezentul din mine  descărcare  orgasmică  și sughiţuri. Panicặ ce urcặ pe piept în sus tặind bruma de respiraţie.Aer! Am mare nevoie de aer!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.