Ingeri si larve

-Ce faci aici? Mă întreabă el apropiindu-se tot mai mult.Plouă nu vezi? De ce nu eşti la colectivặ? Sau la işcoalặ?

-Îmi place ploaia, pe front stăteam numa’ în glod şi apă.Aşe’ m-am învăţat.Mi-s nebun niţel.Urlu  cậnd ți lumea mai dragặ şi s-a speriat tovarặşa Iliana.Zice cặ-s element declasat şi am rặmas cu burghezia-n cap , o  formặ de nebunie gravặ!

Nu poci mere la şcoalặ aşe, tulbur tinerele generații comuniste tovarặşe!

-Bi.. bine, pleacặ! Sặ nu te mai prinz p-acilea cặ-ți rup spinặrile auzi?

În acea noapte m-am reîntậlnit cu Ion şi cu încă doi fugiţi din satele vecine, suflau greu sub pặtura de apặ cereascặ:

-M-am dat veteran sặ scap de unu’ din ei.Vai de pielea mea cậnd o afla cặ l-am dus de nas.

-Dacă te întreabă zici că ai fost copil de trupă a batalionului 2   vậnători de munte, căpitan Lascăr Pană.În rest las’  că-s mai proşti ca noaptea unii din ei.Sặ laşi semnul acolo dacặ-i pericol.Fii tare cặ tot rặzbim noi da?

-Dimineaţă mă duc la Alba la şcoală, în vara viitoare ar trebui să-mi susţin bacalaureatul.Dacă mai apuc, am zis eu privind geamul nopţii.E vremea să mereţi!

Ceaţă într-o cană mare de toamnă tậrzie, geanta îmi atậrnă greu pe umăr , calc prudent ierburile moarte oprindu-mă  speriat undeva spre brudină.Acolo stau două maşini militare ce descarcă trupuri vii, gonite cu puşca din spate.Se aud strigăte, ţipete, focuri de armă  direct în ei.Trupurile cad în malul apei cu lovituri seci unul rămậne înfipt în noroi parcă nedorind căderea.Mai am cậteva zeci de minute să prind trenul ce să fac? Dacă mă întorc, ocolesc îl pierd, dacă trec pe mal mă văd militarii .Risc şi păşesc cu capul ascuns sub băscuţă pậnă în lemnul brudinei:

Nimeni în căsuţă, nimeni pe ponton.Mă foiesc ca apucatu’ apoi revin pe mal sus gata să mă dau bătut.Pe lậngă mine trece o femeie mică de statură plină de sậnge cu basmaua ruptă.Trece e puţin spus, fuge.Îi aud vocea depărtậndu-se:

-Stai ca prostu’ să tragă ăia-n tine! Fugi mă!

-Stai! Stai că trag n-auzi? Stai! Stai muiere!

.Am rămas acolo prins în lumina morţii privind-o cum cade împuşcată. Soldaţii au împins corpul în noroi ca apoi să mă lovească cu pumnii şi picioarele:

-Unde meri mă? Nu ştii că nu-i voie? Cine paştele mă-tii te-a scos în drum azi?

-Merg la şcoală nene.Aveam tren dacă mă lăsaţi să trec .Aşa l-am pierdut..Pot să plec?

-Du-te! Dacă spui cuiva ceva.. te dibui şi..

Îmi face semn clar apoi mă întorc să plec.Din mulţime se desprinde unu’ şi zice:

-Stai! Tu erai ăla de-ai făcut frontu’? Meri la şcoală ai? Păi tu ai făcut frontu’ mă? Paştele..

-Copil de trupă nene, suflu eu cuvintele într-o sperietură grozavă.Copil de trupă ştii ce-i aia?

-Măăă!!! Tu eşti bandit mặặ! Mặặặ!!?

Se repede să-mi  mai deie un pumn , alunecă şi cade în prima băltoacă spre hazul soldaţilor.Mặ prinde de guler apoi direct în dubặ dặ cu mine  peste alte suflete pocite cu parul şi patul armei.La Alba Iulia  ne coboarặ în şuturi şi pumni peste fațặ direct în sediu lor:

-Stai mă jos! Aşteaptă aice’!

Forfota  mă zăpăceşte de cap atật de tare că aproape adorm.Sunt trezit brusc de mậna care mă trage vậrtos:

-Scoală mă! Ce-i aice pat pentru puturoşi? Ia dă-i Ilie o mătură să curăţe afar’!

Miliţianul îmi pune mătura în braţe apoi mă scoate afară în vreme ce îşi aprinde ţigarea.Se plictiseşte iute şi intră-n sediu uitậndu-mă pe scări . Nu stau de prea multe ori în pagubă , o şterg mişeleşte.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.