Avere mi-este poezia… Violetta Petre

©

Eu n-am averi, dar ce bogată sunt,
Când mă trezesc în zori cu poezia!
Cu ea, eu sărăcia îmi înfrunt
Şi-mi îmblânzesc, în vers, melancolia.

Şi orice vers pe care-l scriu e-un vad
Pe unde lacrima se scurge-afară;
Şi dacă lacrimi, peste vise, cad
În poezia mea e primăvară.

N-am ce-mbrăca? În poezii mă-mbrac,
Metafore mă-ncalţă în stiletto.
Şi când să ţip, în poezie tac,
Îmi cântă poezia allegretto.

Mi-e foame şi nu am ce să mănânc?
Mai gust la mic dejun tautograme,
La prânz muşc dintr-o virgulă adânc
Şi seara mă hrănesc cu epigrame.

Şi, Doamne, cum să spun că sunt săracă,
Când versul, de la mine, nu mai pleacă?
16.05.2018

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.