Întoarcerea din închisoare

Mihai Mateiaş, fiul fostului deţinut politic av. Virgil Mateiaş, a plecat la Domnul. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Postez două poezii compuse în închisoare de mărturisitorul Virgil Mateiaş, dedicate lui Mihai

Întoarcerea din închisoare

Tãticule, bine-ai venit,

Vei fi flãmând si ostenit!

Tu ne-ai lãsat atât de mici

Când ai plecat, ca doi pitici,

Si iatã-ne cât am crescut
Si ce cumintî ne-am mai fãcut!

Poftim, tãticule, un mãr,
Dar cin-ti-a pus argint în pãr

Si unde-ai fost tu pânã azi

De-i faci mãicutii atât necaz?

De câte ori am întrebat,

Mãicuta ochii si-a plecat;
De boabe mari de rouã plini

Si curcubeie de lumini.
Ca sã tãcem ne-mbrãtisa

Si povestea mãicuta-asa:

Au fost odatã ca-n povesti

Doi prunci cu fete îngeresti

Si ei iubeau cu drag si dor

Pe mama si tãticul lor.
Si mai spunea povestea cum

Tãticu-a fost pornit la drum,

Cum oameni rãi l-au luat în zori

Si l-au purtat prin închisori

Sã-si lase legea tãrii lui
Pe mâinile streinului.
Cã altminteri el s-ar fi dus

S-aprindã foc în munte, sus

Si cã e slab, flãmând si gol

Si moartea-i dã mereu ocol.

Cã au trecut de-atunci multi ani

De când tãticu-i la dusmani…

Si când povestea se sfârsea,

Nu stiu de ce, mama plângea,

Apoi ne lua si-ngenunchiam
Si Maicii Sfinte ne rugam,

Strângeam icoana pânã când

Noi, adormeam cu el în gând.

Tãticule, sã nu zici NU,
Cel din povesti, nu erai tu?!
16 Septembrie 1949, Ocnele Mari, celula 10ÎN ZARCĂ
lui Mihai

A înflorit o nouă primăvară
În Zarca noastră hâdă şi bătrână,
De-un sfert de veac nu ne mai cată nimeni,
Azi, mi-a adus un musafir de mână.

Mă aştepta în ţarc, unde intrasem
Să mă-ntâlnesc cu soarele o clipă,
S-adun în ochi, în buzunar, în şapcă
Din generoasa Cerului risipă.

Nu s-a temut că-s ucigaş în zdrenţe,
Cu şoapte dulci m-a-ntâmpinat tiptil,
Cu legănări în mers de balerină
Şi-o caldă gingăşie de copil.

Mi se părea că cineva se uită,
Vreun prunc stingher printr-o spărtură mică,
Cum mângâiam cu mâinile de ceară
Doi ochi rotunzi şi-o frunte de pisică.

Da, dragul meu, o nouă primăvară
A înflorit aci, ca-n orice casă…
Îmi va aduce crini frumoşi pe tâmple
Şi flori de sânge veştede pe masă.

25 martie 1963, Aiud, Zarcă, celula 4

Reclame

Un gând despre „Întoarcerea din închisoare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.