ingeri si larve

-Bine mặ jidane, vii  la mine sặ-ţi dau fata  apoi mặ uiţi complet? Ţi-am dat pặmântu’ din vale, ţi-am dat și douặ iugặre cu vie ca zestre și tu? Bặrbatul se propti în zidul casei învârtind secera într-un gest de nervozitate crescândặ.Jidanul  se apropie ameninţặtor punându-i mâna în piept:

-Pặmânturile   nu le mai vezi! Îs ale mele! Fata n-o mai vreu! Sặ margặ la ặla cu care s-a tặvặlit în iarbặ!

Cuvintele se sparserặ în pumni aruncaţi din ambele direcţii.Bặtrânul cặzu în ţặrânặ fiind pisat cu picioarele într-un malaxor al  oaselor:

-Te omor cristoșii mặ-tii!! Apoi o omor pe curva aia! Te omor mặ! Na sặ ai! Sặ ţi-o ducặ ặla prin grặdini! Na!

Lumea se buluci în poartặ privind miratặ, mânioasặ , lupta.Dintre ei se desprinse Todor care sặri la rândul sặu cu pumnii pe jidan doborându-l lângặ ţặranul muribund.

-Nenorocitule! Ai omorât un om ,criminalule! Toatặ viaţa ta asta ai fost, un criminal! Te-am primit în casặ, te-am hrặnit!

Il sặltặ de jos apoi îl împinse cât acolo cặtre poartặ lovindu-l într-una.Sângele crescu patặ în patặ pe fiecare centimetru de iarbặ sau piatrặ.În dreptul  bisericii jidanul fặcu un efort de viaţặ și -o rupse la fugặ într-o disperare dementặ.Dormi câteva nopţi prin pặdurea din dealul Fierului  abrutizat, chinuit în foame și-n sete.Într-un final se opri în curtea baronului Incze ce tocmai venise de la București.Acesta-l mặsurặ din priviri, scuipặ lângặ el cu scârbặ zicând :

-Eu te pun arendaș peste pặmânturi, tu te baţi cu oamenii! Bravos  mei! Acu’ se vie se caute la mine ! Se vie se rupe garduri, acareturi pen’ cặ tu faci tâmpenii!

-Ajutặ-mặ coane! Ajutặ-mặ și ţi-oi fi de folos vreodatặ-n viaţặ! Mặcar de data asta ajutặ-mặ!

-Bleaah! Du-te și te spalặ! Bagặ-te în camera ai din vale sặ nu te vazặ ặștia de la grajduri.Fugi! Nenorocitule! Ne-no- ro ci-tu-le!!

Așa își reveni încet, încet Moșher devenind mai puternic  de la zi la zi , mai sigur pe forţele lui.Gândurile-i musteau de furie, valuri negre de supặrare treceau peste   fruntea ridatặ, plinặ de roșeaţặ;

-Am sặ-i vântur pân’ la unu! Toatặ familia aia de nenorociţi! M-au îngropat!

-Ce-ai de gândit sặ faci acum? Îl întrebặ Incze împingându-i farfuria cu carne sub nasul mare cât o zi de post.

-Sặ fug în București, sặ-mi duc traiul acolo.Ce-aș putea face ? rặspunse jidanul scặrpinându-și resturile de pặr din cap.N-am nici o sansặ aici!

-Nici la București n-ai, au început sặ caute jidanii, sặ-i mute.Unde crezi cặ vei ajunge? In Dachau posibil sau pe vreun santier german.Eu am o soluţie pentru tine.Ce zici? Ești gata sặ mặ asculţi?

Moșher cặscặ urechile , ochii sặi negri crescurặ imensitặţi în așteptarea izbặvirii:

-Te duci pe front.Lupţi acolo, vii erou sau te duci la pușcặrie.Astea-s variantele posibile.

-Sặ mặ duc pe front? Sặ lupt cu dușmanul? Coane ești bolnav cu capul? Mai bine fug în Asia decât sặ lupt alặturi de naziști.Te-ai tâmpit de tot!

-Ţặranii vor veni sặ își cearặ drepturile aici, n-am sặ te pot ascunde prea mult.În plus, nici nu vreau sặ  te mai ascund ! O sặ te dau pe mâna jandarmilor sau a poliţiei.

-Da cu ce ţi-am greșit coane? se aprinse jidanul sặrind  de pe scaun ca ars.Ochii sặi cặutau scặpặri,  circumstanţe atenuante.

-Ești o piazặ rea pentru mine, pentru tot ce am construit aici! Crezi cặ nu stiu?

Fu rândul bozgorului sặ se ridice furios, sặ-i arate pumnul angajatului sặu.Crezi cặ nu stiu cặ umbli dupặ Ildiko cum umblặ mâţa beatặ? Îi ţii calea unei femei mặritate, respectate dobitocule? O sặ pun mâna pe armặ și te pușc cu ea cu tot! Sặ piei! Sặ piei din viaţa mea piazặ neagrặ!

‚Oare sặ fi fost popa ặla  ce umbla din casặ în casặ? Sặ ne fi vặzut? Sặ ne fi auzit? ‚Își muta gândurile prin toate cotloanele capului în încercarea de a  salva aparenţele.Ce vinặ avea el dacặ unguroaica era rea de muscặ iar el tânặr cu sânge ca mustu? Sặ fi fost copilul ặla de la grajduri? Mircea sau cum mặ-sa i-o zice? Ặștia-s mai rặi ca musca ! Trebuie sặ vorbesc cu Ildiko! Neapặrat! Apoi am sặ vặz cum o scot la capặt!

-Dặ-mi douặ zile! Atâta-ţi cer coane! Douặ! Douặ!

Pặrặsi încặperea lặsând mâncarea neatinsặ pentru prima datặ de când stặtea ascuns.O cặutặ înfrigurat pe unguroaicặ prin toate camerele, disperarea puse stặpânire pe el.Dacặ o fi fugit ? Ặsta are multe  bijuterii, aur, dacặ…?

O gặsi rặsfoind una din revistele de modặ aduse cu duiumul din Budapesta, plictisitặ, sặtulặ de monotonia atotprezentặ:

-Am crezut cặ te-am pierdut! Oftặ el  calmându-se.Unde  sfântului te-ai ascuns femeie? Suntem pierduţi! A aflat nenorocitul!

Femeia se ridicặ încet de pe divan, își aranjặ șalul pe umeri  se lặsặ la loc  oftând resemnặri:

-Știu cặ a aflat.Mai grav cặ nici n-am sặ neg asta.O sặ recunosc tot! Apoi fie mặ omor fie plec în Germania.Acolo e viaţa bunặ!

Advertisements

2 thoughts on “ingeri si larve

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.