tăcerea inimii

tăcerea inimii

când taci simţi vrajba aerului dintre chei
cu pumnul umed laşi să cadă sensuri
într-o boccea te-aduni şi plângi şi râzi
privind cum taina lumii rămâne nedeschisă

atâtea păcăleli ţi se servesc
pe tăvi de-argint prea fals să te mai mintă
pe sub sprâncene tuturor să le zâmbeşti
dar tu priveşte ochii cum se-ncruntă

profundul adevăr îţi e liman
păstrează-l pentru tine când te-nfruntă
prostia gloata nesimţirea din uman
urcă tu treptele dar fii atent: nu-n fugă

o cheie cade pe o treaptă roasă. cade-n iesle.
ridici un pai. aşezi un altul. sufli-n pumnii amorţiţi
asculţi tăcerii liniştea acum caducă
tu nu adormi. aştepţi priveşti…

glasuri prea sfinte-ţi spun că vine vine
tăcerea inimii din ruga cea fierbinte

Anne Marie Bejliu

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.