În clasele V-VIII am avut un coleg pasionat până dincolo de orice limită de maşini. Fireşte, la vârsta aceea, orice băiat normal este pasionat de maşini. Dar în cazul lui pasiunea bătea înspre obsesie. Avea tot timpul la el cel puţin o maşinuţă de jucărie, celebrele matchbox-uri metalice, iar caietele îi erau pline de maşini […]

via Lecţia de succes în viaţă — cremeneanu.com

Advertisements

sub un nor
.
privește, mamă, la colțul casei e seară,
tutunul s-a ars numai el știe hornul și mai zăbovește un pic,
nu-i mai ajung plămânii,
tu sosești din nu știu ce galerie și surâzi;
ooooo, ce de stele, îmi spui,
dar munții-și prăvălesc pietrele și avem brațele goale, mamă,
ce facem dacă ne mută casa mai încolo, sub un nor, de exemplu?
.
s-au așezat albinele pe prispă,
stupul e în inima ta, lasă-le să-și strângă mierea într-un leagăn!
un anotimp nou și-a pus hamurile și hoinărește prin iazuri,
ciorchinii au uitat să se-ntoarcă în vin,
iar tata parcă doarme prea mult;
altădată îi întindeai ștergarul pe coasta zilei,
acum trece prin noduri, tu numeri și taci.
.
toți cocorii s-au înghesuit în același tablou.
de ce i-ai oprit mamă? coboară-le cerul pentru zbor,
zidul dintre ei e fragil și doare!
cum să plămădesc pâinea cu palmele tale,
când ele stau pravilă vântului?
din pustiu va veni seceta și glonț va străbate drumurile tot mai sărace!
.
singurătatea și-a uitat hainele într-un balansoar,
din vatră se aud clinchete lungi,
un înger învață să-ți contureze lumina.

Amely

Bunicul râdea  cu gura până la urechi stând pe piatră şi din când în când se ştergea la ochi cu batista sa albastră:

-Copilaşii mei! Fac prostii nu glumă! Mânce-i tata! Ca zmeii fac ei boacăne!

-Bărbate, tu îi înveţi numai prostii pe mânjii ăştia! Cum o să scot oameni din ei? Buna stătea cu mậinile în sận privind aspru spre bărbatul ei.

-Am trecut prin iad în 44’deşi eram un copil.Se vor învăţa , vor şti că viaţa e grea! Vor şti!

-Api,tu eşti la minte copt ca şi ei, nu mă mir de nimic pe lumea asta, de nimic, doamne feri-mă şi curăţă-mă de păcate!

-Ce-i ştii tu femeie? Dai din gură ca o moară stricată, iacă, or mậncat merele, mare pagubă! Vezi că ai uitat să faci prescura şi cozonacii..Auzi la ea, minte de  femeie deh! Or mậncat nişte mere şi tu baţi din moară ca-n ziua de apoi!

Buna se linişteşte o vreme, îşi suflecă mậnecile din nou oftậnd. Pune o cruce mare pe pieptul şi fruntea ei apoi deschide uşa de la cuptior:

-Ionel, adu cozonacul la cuptor! Stau de poveşti şi pierd timpul cu voi ! Ionel auzi ? Adu’ tava cu cozonacu’ de pe masă !

Ridic tava cu cozonac, o las jos, o ridic, nu e foarte grea dar îmi place ideea unui zbor în furtună, salt un picior peste treaptă, cotesc scurt în faţa mesei cu aluat şi ridic încă odată tava direct spre oala mare cu ciorbă.Cozonacul se duce buluc în oală, bunicii îii creşte tensiunea iar ochii săi tind să devină tridimensionali.Obrazul rozaliu de obicei, s-a făcut roşu iar mậna dreaptă se ridică tremurậnd spre bărbie :

-Du-te! Du-te că pun mîna pe par şi te snopesc! Du-teee !! A-f-a-r-ă !

M-am întors stậnga-nprejur şi afară departe de o posibilă scatoalcă, Ionuţ stătea lipit de perete :

-Auzi ? Tu mai ştii filmul de duminica ? Racheta albă ?

-Da.Mă trezeam cu el dimineaţa.De ce?

-Mă gândeam,butoiul ăla mare de prune, să punem nişte apă în el să facem baie..Voju’-i numa’ bun de scăldat în el, amu că dă şi un pui de căldură să scuture pielea.

-Durează cam mult, ne lasă bunica ? Cu ce băgăm apa înăuntru ?

-Tragem furtunu’ de udat adus de tata  săptămậna trecută. o plouat sigur nu ne trebuie în grădină, îl aducem aici, legăm la fậntậnă şi gata.

M-am dus la buna senin, atật de senin că nici o prostie nu făcusem pe ziua respectivă. Nici sặ fi pus paie pe focul aprins n-o  înfierbậntam aşa :

-Vreau să fac baie în vojul de prune, mă laşi ? Băgăm apă, facem baie, ne laşi ?

S-a întors cu faţa mirată, poate mai văzuse la vremea ei nebuni dar acum îi întreceam pe toţi din neam.O secundă, două n-a putut zice nimic, gura mică s-a strậns , apoi s-a rotunjit iar glasul a sunat ca furtuna de peste deal la apogeu:

-Măăăă! Măăă! Cum să faci baie în voj? Să-l spurci? Tulvaii! Doamnee! Doamne ce neebuun! Te spun lu’ tactu cậnd vine! Te spui! Gata! Să nu te mai aducă pe acilea! Tulvaaai ! Îmi spurcă voju’ !!!

Am auzit-o jeluindu-se o vreme şi am fugit, m-am ascuns în grădină de unde urmăream toate întậmplările.Ionuţ a păşit încet lậngă mine zicậnd :

– Facem nişte bărcuţe să le punem pe apă? M-am plictisit şi buna mă trimite de colo, colo numa’ să nu mă vadă că stau degeaba.Nu te mai ascunde că tot te va spune.Hai să ne jucăm.Nici eu n-am să scap aşa că trebe’ să profităm de ultimele zile în vacanţă.

-Să găsim nişte cuie, nişte conserve.. facem ditamai vapoarele..Le punem catarge, poate facem ceva mare, haidem!

-Hai! Iar o să ne certe!  În loc să facem treabă, umblăm pe vale..

Amely

-Să nu vă pună sfậntu’ să faceţi prostii că vă îndoi cu joarda! Mậine să nu fiţi obosiţi cậnd merem la trebi că-i vai de pielicica voastră!

Bucuroşi că am scăpat de gura bătrậnei , urcam dealul pieptiş , satul coboarặ abitir la vale printre copaci, sus  stậna prinsă între garduri iar pe lînga ea puncte albe şi negre, oile.Iarba pregătită de tomnare căpătase deja un aspect maroniu  pe  frunzele pictate  fără vlaga vieţii.

-Să vezi că deseară o să avem iar probleme , zise ciobanul sprijinindu-se în gard..Or fi probleme de lup sau de lup în două picioare caz în care, îmi pun bota la treabă..

-O să plouă în curând.Văz’ că fumu’ o ia la vale către case.No’ fain îi acile şe, o zis baciu scobind intr-un lemn..

-Uite Mureşul.Ce mic pare! O panglică de apă! Un şarpe! Un şarpe sclipitor, uite! Uite cật de mult se poate duce!

-Mi s-a făcut foame,Vasileee?? Ce mậncăm?am strigat eu aruncậndu-mi privirea înăuntrul colibei.Trebe să luăm ceva la noi că ne cậntă duşmanii în burtă!!

-Iaca amu’ pregătesc ceva pentru sufletul călătorilor.Imediat! Viniţi jos că am lapte muls, facem mămăligoiu, punem nişte slană, o ceapa ruptă în pumn..

Colţul bucătăriei e mic ,  plin de vase unde Vasile ciobanul răstoarnă mămăliga, brînza şi laptele fiert apoi sparge cîte o ceapă mare în pumn , o sărează fără milă.De sus, din grindă , desprinde o bucată de  slănină afumată pe care o taie bucăţi şi cu un vîrf de lemn o pune la prăjit pe foc.Flăcările strălucesc flặmậnde ,grăsimea  scurge  jarul  din priviri  ațậțậnd   foamea citită pe retina noastră.

-Ioane, hai mă şi mậncă şi tu o ţậră! Las-o  în trudă de treabă că de azi dimineaţă ajunge! Vorbeşte el moale cu un fậrtat de oierit şi omu’ nu se lasă de două ori invitat.

Ne aşezăm la masa joasă cu picioare de lemn geluite şi dăm pe gật toată truda de mîncare, năvălim în laptele cu mămăligă cum năvăleau turcii odinioară.

-No bun, acu,un deşti de pălincă şi un somn bun!

-Tre’ să merg în sat să duc blana asta la Vichente, carnea care nu a fost mîncată de lup ce facem cu ea bace?

-O duci în sat la om şi îi duci şi brậnza care i se cuvine.Eu rămậi cu copii ăştia aici.

Ajutorul pleacă iar noi ne aşezăm pe laviţă aşteptănd o poveste de la baciul cel bătrîn.Cerul se întunecă dintr-o dată , Vasile  mậnă mieii la loc ferit destul cật să-mi caut un loc călduţ sub două bundiţe grele.

-Bă Ionele, dormi? Hai mă iarăşi?

-Încerc să dorm.Doar că tu nu mă laşi.Parcă ai fi Amely, zău aşa..N-ai somn? Te rog pune-te la somn!

-Cine e Amely? O cunosc? O cunosc? E frumoasă? Mi-o prezinţi?

-Nu o cunoşti, nu contează.Zi ce vrei de mă trezeşti? Visam o plajă la mare, un suc şi o prăjitură.Amu’ n-am nimic din astea.Mi le-ai luat în grabă , m-ai lăsat de izbelişte..

-Cred că am văzut lupul.Am văzut lupul lậngă peretele staulului.M-am dus afară cu nevoi şi am văzut ochii strălucind.     Ochi reci care taie lumina în bucăţi, e o lumină mortală, aducătoare de moarte.De moarteee!!

-Du-te bă de aici! Vrei să mor de frică?

-Lasă că te mậncă pe tine în loc de vreo oaie, ce pagubă? Păcat că nu e şi fiinţa aia să o muşte lulu ! Hahaha ! Noapte bună !

-De ce nu ai stat tu afară dacă eşti aşa curajos? Nu era mai bine? Te-ai băgat sub pături şi zaci, băăh ! Auzi ? Nu vrei să jucăm ceva ? Un joc ceva ?

-Tăceţi odată şi veniţi sặ mặ ajutați.Vă certaţi ca două babe! Mişcaţi-vă ! S-a  auzit vocea ciobanului din uşặ Sặ ducem   berbecu’ în staul cặ de nu’-i bai!

-Ionel tremură de frica lupului, tremură cậnd îl scoate ăla de mate’ la tablă, e alb la faţă! Alb zic!

-Vezi cum mă superi tu pe mine? Ăsta văr îmi eşti tu? Dacă intră lupul aici şi ne papă?

-Lasă că nu ai nimic.Hai afară să –l  ajutặm pe Vasile!

-Uite că vine Ion cu bunicul.Oare nu se tem? Aşa curaj au?

-Vitejilor, sunteţi aici,credeam că aţi plecat la Nasta în capul satului..Brrr! Ce vremi, parcă-i răzbelu’ afară! Am dat drumu’ la cậini, amu’ bat pe coastă la deal poate sparie lighioana..

-O fi vreo lupană fătată, s-a dedat la carne fragedă.No  să scăpăm de ea prea uşor.

Nici nu ştiu cînd s-a stins ceasul nopţii, destul că o rază timidă de soare mi s-a lipit de gene iar bunicul ne-a trimis în sat la treabă.Încă de la masa de dimineaţa ne-a atras atenţia:

-Mereţi că bună-ta fierbe aşteptându-vă! .Crumpenii nu-s scoşi şi ploaia asta ne strică toate rosturile..Mereţi copii că ziua –i numa’ ceas..

Coborâm prin grădină cu ploaia pe umerii noştrii iar la un moment dat Ionuţ zice:

-Vere , eu am chef de nişte mere! Ce zici ? Nu vrei un măr ? Chiar şi aşa ud e bun, hai !

-Avem şi noi în grădină, nu mai poţi răbda niţel? Eşti ca un copil ! Îs ud leaorcă ! Baah ! Amu am şi căz’t în noroi !

-Ba da.Dar mi-a venit o idee!

L-am văzut urcîndu-se în măr apoi  mănîncă  fruct cu   fruct fără să le desprindă   din rămurică.La final, tot mărul părea atacat de o armată flămậndă de şobolani..

-O să ne omoare buna! Am zis eu ajutậndu-l să termine ultimele mere.O să ne facă franjuri !

-Mai bine hai în casă! Ne facem de treabă şi dacă e ceva dăm vina pe vecinu’!

În casă   mirosea a prăjitură făcută la cuptor,bunica s-a învậrtit de două ori în jurul plitei a ieşit la bucătăria de vară apoi am văzut cum se duce prin şură:

-Tulvai! Ioi Doamne! Ioi Doamne ce pagubă or făcut! Tulvai ! Or stricat bunătate de măr ! Tulvai ! i s-a auzit glasul din grădină.

-Cine bună ? Cine-o stricat mărul ? întreb eu jucậndu-mă prin băltoace, poate or vin’t  copii ciobanilor din vale, ei mai vin şi strică.

-Piei din ochii mei ! Piei ! Te-o văz’t lelea Floarea şi tu mai ai nas să zici ceva ? Piei ! Unde-i împieliţatu’ celălalt ? Las că vă ogoi io !

Paul_Goma-Un_Fals_Pentru_Eternitate_08__Paul_Goma-Sus_In_Varful_Raiului_08__Paul_Goma-Soldatul_Cainelui_09__Paul_Goma-Socul_De_La_11_Septembrie_2001_08__Paul_Goma-Scrisoare_Despre_Plesita_07__Paul_Goma-Scrisoare_Deschisa_09__Paul_Goma-Razboiul_Goma_02__Paul_Goma-Profil_08__Paul_Goma-Ostinato_V2___V3_07__Paul_Goma-Nota_Biografica_08__Paul_Goma-Lista_Lui_Vasile_Paraschiv_07__Paul_Goma-Justa_07__Paul_Goma-Jurnalul_Unui_Antisemit_06__Paul_Goma-Jurnal_Pe_Sarite_07__Paul_Goma-Jurnal_2002_06__Paul_Goma-Jurnal_1999_06__Paul_Goma-Garda_Inversaa_06__Paul_Goma-Doua_Reclamatii_07__Paul_Goma-Din_Calidor_04__Paul_Goma-Cod_Barbosul_06__Paul_Goma-Butelii_Aruncate_In_Mare_V4_2000_06__Paul_Goma-Butelii_Aruncate_In_Mare_V3_1998_06__Paul_Goma-Butelii_Aruncate_In_Mare_V2_1997_06__Paul_Goma-Butelii_Aruncate_In_Mare_V1_1971-1998_06__Paul_Goma-Bonifacia_07__Paul_Goma-Astra_07__Paul_Goma-Arta_Refugii_08__Paul_Goma-Amnezia_La_Romani_07__Paul_Goma-Altina_Necenzurat_08__Paul_Goma-Alfabecedar_07__Paul Goma – Saptamana Rosie (Basarabia si evreii)Paul Goma – Sabina