Ingeri si larve

-Tot visezi la evadare? Tot nebun ai rămas, cum crezi că scapi de aicea, tocmai din buricul Deltei? O să zbori?

-La cật mă aruncă ăştia în apă sigur învăţ să înnot.Îmi trec prin cap nişte gậnduri cum numai eu ştiu să le meşteresc.

-Las-o moartă! Nu mai plecăm noi de aice în veci.Nu vezi că mor cu sutele?  În ritmul ăsta crăpăm cu toţii!

-Brr! Rece s-a mai făcut! Bă n-ar trebui să primăvara odată? Brrr! Mi-au îngheţat ţurloaiele sub cậrpele astea.

-Mintea nu ţi-a îngheţat? Poate îmi dai o idee de fugă.Poate mă faci de o iau spre sậrma ghimpată şi gata.Termin cu toată amărăciunea.

-Căpcăun fricos ce eşti! Te caci pe tine mai rău ca una care  vede ştromeleagu’ prima dată.

Gậndurile prind contur, zare limpede odată cu închiderea Canalului, soldaţii ne înghesuie ca pe vite în vagoane cu diferite destinaţii.

-Tu meri la Craiova bă! La Craiova la penitenciar auzi? Au ăia o zamă bună de iarbăă!! Bă o să te caci pe tine  verde auzi?

Loveşte cu pumnul bolovan în tăblia căpăţậnii apoi cu şutul bocanc înjurậnd:

-Paştele şi anafura ta de bandit! Morţii mă-tii de bandit!

-Mă duce la Craiova auzi mă? Mă bate bine întậi apoi sunt dus la Craiova să mậnc iarbă.Da’ ce mă-s vită?

Maşina dubă stă lipită peron, doi securişti în spate, doi faţă cu tot cu  pistoalele lor automate.Fumează liniştiţi împrăştiind aburi nicotici peste prelata vehiculului.Cel mai solid dintre ei şi-a scos fotografia dintr-un buzunar arătậnd-o către ceilalţi trei:

-Aici am omorật eu nişte bandiţi.Mă i-am puşcat aşa..Să cure sậnge, mult sậnge.

-Uite că vin ăia!

-Grasule desfă duba mă  să intre bandiţii!  Să intre că de ieşit ioc!

Trupuri vii maltratate reazămă poteca de piatră .Mậinile întinse cătuşă-n cătuşă caută puterea unui înainte.Uşa dubei se deschide scậrţậind a moarte curentă aşteptậnd finaluri, gloanţe:

-Mă să nu careva cumva să ridicaţi capu’ da? Vorbeşte cel solid.Să nu care  că..

-Dimi dă-i drumu! Avem cărare de bătut! Capu joos! Vrai să dau cu patu’?

Corpurile se lipesc, se desfac, cresc în tavane de tablă la fiecare cotitură.Bucureştiul dispare înghiţit în gura hulpavă a timpului concret dincolo de Braşov.Grăsanul a adormit cu gura căscată , picături de sudoare rotundă exultă pe faţa lui lună .Şoferul cască, se freacă la ochi apoi trage de volan spre primul puţ de apă.

-Facem popas aici să beie şi ăştia apă.Îs tineri mă, să beie şi ei apă că cine ştie une’ or mai be’.

Izvorul s-a ivit pe drumeag dincolo de şosea între două bucăţi lungi de lemn braţe.Gardienii sunt în spate , fumează din nou  urmărind voios setea astậmpărată cu greu.Poate au amintiri, poate au acasă copii, fraţi.

-Gata mă, gata!v-ajunge!

Securistul corpolent se interpune între prizonieri şi restul colegilor.A ridicat arma încet mậngậind-o parcă.Patul lucios i-a ajuns în dreptul pieptului uriaş.Primii s-au oprit aşteptậnd moartea, cei din spate simt lovitura care-i scutură peste mậini şi capete.

-Mişcă-te Ioane odată că n-avem timp! Unde-i Mircea?

-L-au dus la Craiova părinţele.L-au dus la Craiova cu altă dubă.Pe alt drum.

-Îmbrăcaţi-vă cu hainele astora! Iute pậnă nu se trezesc!

Maşina se pune martor tăcut din nou la drum traversậnd munţii.Într-unul din satele ardelene se opreşte:

-În curtea din spate, direct în grajd cu ei! In partea din faţă –i aşezaţi unu’ cậte unu!

Falsul securist dispare pe uliţele satului adormit pậnă-n buza postului de miliţie.Două cadre vigilente ce dorm de somn zdrobit pe mesele geluite:

-Un tovarăş la care să mă plậng şi eu găsesc?

Capul caraliului se ridică încet, speriat din cauza trezirii furtună, muntele din faţa lui şi-a întins crestele mậini pậnă aproape de grindă:

-Mitale vrei a te plậnge? A te plậnge la ce şi de ce?

-Am în curte nişte bandiţi.Stau pitiţi în şură.Au arme, mi frică!

-Ban.ban.diţi? Vrei să zici bandiţi din ăia de-ai lu’…?

-Da, da, de-ai lu’.Dacă nu faceţi ceva o să mă plậng organelor superioare de partid da?

-Imediat! Imediat tovarăşe! Aşe spirit  civic n-am mai văz’t de mult pe aice! Merem dară!

Anne Marie Bejliu, 24 septembrie 2018

mâna ei aşterne pe masă ierbare
frunzarele pline

cărţile de medicină groase ale mamei
sunt pline de frunze
plante şi gânduri răsfirate
printre literele care descriu afecţiuni

câte încap într-un om, mamă?
multe, Anna, multe încap
şi sunt rafturi întregi de puncte iubitoare
puncte fierbinţi
puncte dureroase
amintiri prezent…

să nu intri în alt om, Anna!

ameţeşti te rătăceşti
printre mormane de gesturi neîmplinite
te deformează puţin sau mai mult

să nu intri în alt om, Anna, nicicând!
te ascult, mamă, te ascult!

şi-am intrat mai târziu în mine
m-am rătăcit printre cuvinte

mâna mamei adună ierbarele de pe masa gândurilor
răsfiră frunzele toamnei
apoi mă naşte iar

Anne Marie Bejliu, 24 septembrie 2018
libhumanitas.ro

libris.ro%20

Advertisements

Anne Marie Bejliu, 25 septembrie 2017

mă ţin cu gândul de podea
să nu mă caţăr pe pereţi
neputinţa ucide clipele
– mai e un pic! mai e un pic!
îmi spune Victor apoi
reîncepe să răsucească
frunzele ruginite

nu ştiu cum
dar reuşeşte să le determine
să privească răsăritul
şi în crucea nopţii pe care el
o albeşte mereu aurind-o
unele redevin verzi

paharul de pe scaun mă priveşte
îl iau cu amândouă palmele unite
îl umplu cu apă

jumătatea goală primeşte mereu
câte un mugure nou

când nu mai aştept nimic
la capăt de drum începutul tresare
şi mă ia de braţ

Victor râde sub coiful lui ascuţit
– ai văzut, Anna, ce simplu este
să-ţi schimbi mereu gândul?
– bine Victore, dar asta, în mediul uman,
pare a fi instabilitate
– lasă prostiile şi vezi-ţi de tine, femeie!

las totul deoparte
strâng în pumn un ciob de putere
privesc forma lui în care se înscrie perfect
chipul meu de acum

linia aceea de pe spate arde
încerc să o ignor apoi
umblu năucă prin mine căutându-mă
căutând
cu privirea zenitul
sperând nadirului atingerea
într-un acum nenăscut

Anne Marie Bejliu, 25 septembrie 2017

kurtmann.ro%20

lafemme.ro%20\]

apiland.ro

apiland.ro

zapatos.hu

zapatos.hu

zapatos.hu

zapatos.hu

Autobuzul (5) — racoltapetru6

Bătrâna poștăriță se lumină la față când îl văzu la poartă pe badea Grigor. Îi făcu semn de departe să o aștepte și grăbi pasul, în timp ce căuta cu fervoare ceva din geanta burdușită. Scoase victorioasă un plic, chiar înainte de a ajunge în fața omului ce o aștepta liniștit. – Ai o scrisoare […]

via Autobuzul (5) — racoltapetru6

ilexgold.com

ilexgold.com

kurtmann.ro%20

Autobuzul (7) — racoltapetru6

Coșarul își terminase treaba, dar stătea încă în fața ușii, privindu-l pe Grigor cum își îndesa tutunul în cavitatea încăpătoare a pipei. Acesta îl cercetă, în cele din urmă, cu o mină întrebătoare pe omul între două vârste, pirpiriu și murdar pe față de funingine. Mai mult ca sigur de la mâinile negre, cu dosul […]

via Autobuzul (7) — racoltapetru6

vissionbuy.ro

inbagaj.ro/

ilexgold.com

Amely

-M-a topit ultima dată ţuica , preotu’ bea, bea, apoi eu cum nu ?
-Omu’ ăla pe cật de frumos cậntă pe atật de mult stinge sticla de ţuică, are mậnă şi mai ales trageree !!
-Stai puţin! Ce se petrece acum? Intreb eu privindu-i pe cei doi.O iubeşte ? A bătut-o apoi o iubeşte ?
-Da, urmează o oră sau două de amor , da’ amor de ăla ca-n filmele alea apoi el pleacă la muncă, uite aşa ne trezim cu un alt elev în comunitatea noastră.Hai să merem că mi sete!
Pe drum ne întậlnim cu lelea Lina care strigă frậngậndu-şi mậinile:
-Domn’ director! Domn’ director mereţi acas’ că-i aia mică urcată-n pod , zice că sare! Sare şi ne face păcat! Tulvai sare bolundaaa!!
-Nebună ca şi mă-sa! Strigă directorul trăgậndu-mă după el.Hai mă că tre’ să mă scoţi din belea!
-Cum să vă scot eu din belea? Nu-s nici ajutor de şherif sau psiholog! Dacă sare din pod eu ce fac?
-Dacă sare şi-şi rupe frumuseţe de picioare îţi fac eu loc de îngropăciune în spatele şcolii.Ai priceput? Fugi acolo şi adu-mi-o vie!
-Pot să mă dau la ea? Dacă..?
-Bă eşti nebun? Du-te acolo şi scoate-i gărgăunii din cap api te fac moşier în sat!
-Cum rămậne cu locu’ de îngropăciune? Tot în spatele casei?
-Numa’ numa’ să nu-mi vii cu bobocu’ de fată de sus auzi? Musai întreagă altfel tre’ să-ţi fac nuntă!
La capătul scării stă doamna, sus pe uşa podului domnişoara:
-Dă-te jos!
-Nu mă dau nici puşcată ! Vreau la oraş să mă distrez ! Nu vreau să mă mărit aice cu vreun cioban !
-Termini şcoala şi te duci une’ vrei tu, da’ pậnă atunci nu vezi club sau bar sau terasă !
-Vreau distracţie ! M-am săturat de muncă, muncă, muncă pe nimic, în Lidl găseşti mai ieftin !
-Dă-te jos că viu după tine şi-ţi rup bunătate de păr auzi ? Termină cu mucegăitu’ ăsta că bat la tine ca la fasole !
-Vrei să mă vezi moartă ? O să sar ! Uite !
Întinde mậna, domnul director o opreşte.Parlamentările continuă odată cu sosirea preotului :
-Scoate diavolu’ din ea părinte ! Scoate diavolu’ că a lovit-o rău azi! Se jeluie bărbatu’ împingậndu-l pe popă sub scară:
-Hai fata tatii, hai să-ţi citesc ceva din cartea sfậntă!
-Nu citi nimic! Aseară erai beat muci! Umblai după Călina ca un cal în călduri! Pleacă! Du-te să bei!
-A intrat diavolu’în ea! Piei satană! Piei ! se ridică popa pe scară.Fata-l repede iute :
-Tu să piei auzi ? Nu-l vreau decật pe el, cu el stau de vorbă şi voi plecaţi ! Vrei să mă pipăi nu știu io ? Piei !
-Doamne apără și păzește ! Diavolul e printre noi !
Directorul se trece prin zeci de stări, l-ar ucide pe popă, m-ar ucide pe mine.Glasul domnișoarei cu izuri adolescentine îl aduce la realitate.Fata arată cu degetul către mine apoi împinge scara ca să mă urc la etaj:
-Urcă! Dacă văd picior de om pe lậngă casă îmi dau foc! Săritu’ nu-i pentru mine auziţi? Îmi dau foc şi chem televiziunea!
-Poţi să chemi şi pe mam-mare auzi? Nu te las la oraş! Nu te las la oraş să profite lumea aia de tine !
-Nu mă duc la stậnă ! Vreau la facultate !
-Pune mậna pe carte şi lasă visele ! Cu 5 la matematică şi 3, 50 la literatură o să meri direct la stậnă!
Am rămas la baza scării aşteptậnd să văd ce urmează, directorul mă plezneşte peste spate cu furie:
-O să dormi aici? Sau trebuie să pun mậna pe corbaci? Bag de seamă că după ce-o cobori pe codană din pod o să îmi pun la dispoziţie cậteva minute bune de una bucată dirigenţie! Mişcă sus şi adă fata!
Urc scările de parcă m-ar împunge careva cu suloiu-n coaste , mă aşez pe marginea podului de unde se poate vedea pậnă în buza şcolii..Fata se uită la mine, îşi roteşte ochii mari şi albaştrii spre dreapta sau stậnga apoi se lasă uşor pe spate analizậndu-mă:
-Mi-a zis doctoriţa că eşti destul de chipeş, cum de te-o fi scăpat? Măăă ce femeiee!!
-Tu vrei bag de seamă să mă termini de tot copilă dragă, ce mă fac eu cu tine ? Că de şcoală..
Arată bine codana, a înflorit bine, pieptul ei dă să spargă cămăşuţa înflorată iar eu dau în năduşală deşi suntem undeva între coapsele mamei toamnă-iarnă dacă stau să mă gậndesc :
-Şcoală, şcoală, şcoală, mă duci la oraş ? Să văz oraşu’? Să mậnc şi io o îngheţată?
-Tată director de şcoală, mamă secretară la aceeiaşi şcoală şi tu n-ai mậncat îngheţată pậnă acu’? Vrei să mă minţi? Aşa am eu faţă de nime’n drum?
-Am mậncat da nah! Vreau să ies de aici! Azi vine doctoriţa să facă nişte vizite, eu fac crize, crize adolescentine şi mă duce la oraş la clinica unde s-a angajat recent.Nu ştiai ?
-N-am aflat, sunt rupt de lume aici.Zi mai departe dulceaţă !
-Nu-mi zi dulceaţă că sar pe tine şi n-o să-ţi ajungă podu’ Oricum vreu’ să sar pe tine !
-Aoleu ! Iarăşi minore ? Vrei să stau iar cu brăţări ? Mai bine mă duc la mănăstire, termină cu prostiile !
-Dacă zbier şi am voce, tata va veni imediat sus.Crezi că nu ştiu trucuri femeieşti? M-a învăţat doctoriţa cậte ceva să ştii băiete! E destul să mă întind puţin lậngă tine şi gata! Te va unge cu ulei fiert , te va topi ca pe jumeri!
Rậde arătậndu-şi dinţii albi şirag apoi mă ridic să plec.Mă opreşte serioasă:
-Hai că m-am prostit şi eu.Nu sunt bună cum ziceţi voi bărbaţii cậnd vreţi o femeie? Nu sunt bună?
-Cậţi ani ai totuşi? Pari foarte dezvoltată.Chiar foarte bine arăţi!
-Fac 15 peste o săptămậnă.Deci nu sunt chiar o copilă pierdută pe dealuri printre lupi.
-Te-ai urcat aice’ ca să faci scandal şi m-ai făcut şi pe mine să urc, ce urmează?
-Mă vrei? Vrei să mă..se întinde languros lậngă mine ridicậndu-şi fusta pậnă pe coapse la deal.Mă roşesc ca o sfeclă coaptă bine apoi îmi dau palme ca-n filmele cu Stan şi Bran.
-Eşti o copilă, nu pot să-ţi fac rău, îmi fac mie rău nu pricepi? Aranjază-ţi fusta că te dau pe mậna doctoriţei de nu te vezi! Şi ţine minte că-i viitoare mea nevastă auzi ?
-O să-ţi pară rău ţie! O să mă dau ţiganului, o să mă dau ţiganului şi îţi arunc prosopul după ce termin cu el, să găsească ăia prosopul la tine în pat ! Aşa am să fac!
-Faci pe dracu’ ghem! Se aude o voce binecunoscută de jos iar chipul fetei trece de la roşu la violet, verzui.
-Coboară de acolo că-ţi vậr un ac în partea numită fund de nu te ridici o lună auzi?
-A vrut să mă violeze! Să vină pro tv ! Să vină antenele ! Mi-a rupt fusta! Uite! Uite!
Directorul mă plezneşte peste cap apoi o prinde de mậnă pe răzvrătită ducậnd-o către Amely căci ea era acolo sosită.
-Fă-i ceva că sufere! Fă-i o injecţie numai fă-i!
-Prostia nu se vindecă cu injecţii directore! Pe asta tre’ s-o dai la preot auzi?
-N-am cum,al nost’popă e pe val cu inspectoarea! Ni’ la ei! Noroc că muri Pălina că altfel trebuia să deschid camera de oaspeţi.
Preotul îşi toarnă pahar după pahar ţinậndu-se de inspectoarea care s-a prăbuşit pe masă bolborosind cuvinte greu de priceput.Bărbatul Pălinei îi şopteşte ceva , îl trage de haină pe popă apoi zice mai mult ca pentru mine:
-Lasă că te trezesc eu părinţele! De n-or curge apele pe tine ca Murăşu’ la vale !
Fata şi-a revenit miraculos odată cu apariţia doctoriţei care se înfruptă copios dintr-o bucată mare de carne.Mă priveşte lung pe sub gene continuậnd să mănậnce apoi ca la un semn se ridică şi-mi înfige un deget în piept :
-Auzi nenicule ? Da’ tu cậnd ai de gậnd să-mi trậnteşti un kinder ?S-au crezi că am să te aştept o viaţă să-ţi pui sămậnţa în ogor?
-Amely iar ai gậnduri zburătoare în cap? N-ai spus tu că nu vrei copii şi nu cu mine dacă te răzgậndeşti? Ce-ţi veni ? N-aveai un domn doctor după funduleţu’ tău ?
-Am să te bat la cap pậnă pică ceva pe tine bolundule! Păi tu nu ştii că la noi la femei nu e da, da e nu şi poate e clar nu ? Trebuie să mă violezi dacă-s confuză! Să mă violezi auzi?
-Ţi-au pus ăştia ceva în mậncare fată hăi? Sau plimbatu’ cu helicopteru’ ăla pe sus îţi nebuneşte ovulele? Sfinte!
-Bagă-ţi minţile-n cap! Ai termen altfel te fac eunuc auzi?
Întreaga procesiune se mută în curtea Pălinei decedată din cauza inimii.Alte mese, lacrimi, copii care aleargă în curte , preotul se clatină în vreme ce intră în căsuţa mică unde o găseşte întinsă pe respectiva dusă în veşnice plaiuri vậnătoreşti.
-Stai părinţele că vezi tu! Şopteşte din nou Chivu ieşind afară pe uşă şi postậndu-se în dreptul geamului tocmai la capul moartei.Înăuntru au nimerit pe lậngă popă, primarul, nevasta lui, directorul de şcoală cu nevasta,soacra şi încă două bătrậne cernite din cap la picioare.Chivu ridică uşor mậna ,deschide geamul de care are agăţat o aţă apoi se propteşte bine şi trage aţicul concomitent cu imitarea perfectă a vocii Pălinei:
-Doomnn premar, doomnn premar, trebi să mori ca să mă vezi! Pământurile meleee domn premaar!! Părinteee, părinteeee!!! Cum mă săltaaaşi tu pe ler părinteeee!!! Tulvaaaai!! Tulvaaai cum viniai tu la mine saaraaa iiooi!!
Mậna moartei s-a ridicat în secunda 2 sau 3 , în secunda 6 sau 7 uşa a devenit neîncăpătoare în capete lovindu-se ca bostanii. Mậini, trupuri , guri icnind, răcnind, dorind să iasă la aer.Popa e alb var la faţă, vomită undeva spre nord apoi se ridică:
-Tulvaaai! Doamne iartă şi păzeşte Doamne! Ioi! Numai beu numa apă sfinţită Doamne!
Coloana se pune în mişcare, preotul nost’-îi galben, verde, roşu amu, abia îşi duce picioarele scurte pe cărarea şerpuindă.Urcă dealul spre cimitir apoi îşi face cruci largi, cruci scurte pierzậndu-se minute bune în dreptul criptei:
-Groapa-i prea mică.Nu încape în ea Pălina! Se aude de jos probabil de la muncitorii angajaţi.
-Păi poate mai bine o tăiem pe Pălina, nu-i mai simplu?
Vorba aruncată la glumă se prinde în solul bun apoi sperie toate femeile aflate în jurul defunctei.Preotul a luat-o la vale pe coastă căzậnd, ridicậndu-se, căzậnd din nou în noroiul toamnei ce moare a iarnă.
-Tulvai! Tulvai! S-o tậmpit popa! Ni’ cum pică! No ni la el! Nii măă!!

vissionbuy.ro

vissionbuy.ro

Amely

Maşina sare ca apucată de colo colo, şoferul rậde cu gura pậnă la urechi apoi trậnteşte frậna în stil şmecheresc aproape s-o dărậme în geam pe biata femeie:
-Aşa oprim noi pe aice, ne scuzaţi!
-Filicăă? Mă? Care sunteţi acasă mă? Aveţi musafiri, Filicăă?
Numită Filica, o femeie în vậrstă cu mậinile suflecate spre nordul cotului apare din casă privind iritată spre gaşca de oameni:
-Aveţi o vizită de la oraş, o doamnă vre’ să vă vază casa!
-Să vază casa? Păi nah! Dacă n-aş fi io ce casă? Io ţiu căsoiu că restu-s cu stậna, cu vitele.Ce vrea dậnsa? Bani? Toţi viniţi aice doar să cereţi, dacă mă doare ceva nu vine nime’…Călinoooo??? Ieşi afar’ că te caută lumea!
Călina , mama fetei cu handicap sever, işi face apariţia din grădină cărậnd cu ea o ladă mare plină cu cucuruz şi încă 4 copilandri murdari care se ţin strậns de picioarele ei.
-Fata de ce n-are acte pentru handicap? Huh ? De ce n-are ? Se răsteşte la ea inspectoarea dậnd din mậini ca o apucată..De ce ?
-Nu vre’ bărbatu-miu de aia! Fă-i matale şi cậnd vine Vasile de la pădure să-i spui lui ce şi cum ! Eu am treabă !
-Casă de nebuni, sat de nebuni ! Am să vin cu protecţia copilului ! E o nebunie aici!
Bătrậna îşi suflecă mậnecile, aşează copilul mijlociu pe o bucată de lemn zicậnd către cadrul didactic aflat la marginea atacului de cord:
-Că de aia nu mai putem noi cucoană, matale ai fi de la vreun partid şi nu ştim? Ia să vezi matale că iarna ne mậncă ursu’ oile, că n-avem drum, că ne fură ţiganii cucuruzele! Astea nu le vedeţi! Stai că iote vine Vasile! Stai niţel matale!
Poarta se deschide larg , căruţa intră încet , de pe capră coboară agale bărbatul casei, formă umană redusă ca statură, doi ochi verzi culoarea oţelului ţintiţi peste barba alb-cenuşie..
Nu ne bagă în seamă deloc, dezleagă caii apoi se prinde iute de biciuşcă îşi scarpină părul aşteptậnd ceva:
-Călinooo? Călinoo , tu bolundăăă? Vino odatăă!! Vinoo n-auzi?
Femeia apare din nou , de data asta singură, fără copii după ea, se duce cuminte spre bărbatul ei apoi îi pupă mậna, se lasă la picioarele lui şoptind vorbe pe care nu le pricepem, nu le auzim.Individul dă din cap, arată spre biciuşcă, din nou dă din cap exasperậnd pe toată lumea.Copii s-au adunat cuminţi pe bucata de lemn aflată nu foarte departe, gardul vecin e încărcat cu oameni care urmăresc atenţi scena ..
-Mă duc Vasile iubirea mea, mă duc da’ să dai uşor Vasile iubirea mea, să dai mai pe dreapta că încă mai am vậnătăi, să dai..
-Treci aclo şi taci din gură ! se aude vocea lui clară pentru prima dată iar femeia se duce încet spre stậlpul dat cu motorină de sus pậnă jos.Pantalonii verzui coboară pe picioare apoi Vasile se apropie încet strigậnd:
-Cine a luat numele Domnului în batjocură azi?
-Eu bărbate, eu!
Se aude un fậşậit , femeia geme încet strậngậnd lemnul în braţe:
-Cine s-a uitat cu jind la alt bărbat azi ?
-Eu bărbate, eu !
A doua lovitură se aude sec, mậinile i se opresc pe lemn gata să cadă cu tot cu trup.
-O omori băă!! Strigă femeia din gardul vecin ridicậnd scaunul deasupra capului.O omori băăă! Bă nenorocitule băă!!!
-Nenorociţi sunteţi voi mă! E rậndul Filicăi să răspundă provocării cu un alt scaun lậngă umărul drept.
-Cine a făcut zamă de fasole azi?
-Eu bărbate, eu! Zamă de fasole că nu mai avem cartofi, ni iau furat ţiganii lu’ Jitaru.
Vasile mai aplică una bucată lovitură de bici tocmai cậnd scaunul trece peste el şi se opreşte în geamul casei.Ca răspuns , cealaltă componentă de lemn se opreşte dincolo de grădină cậnd directorul mă trage deoparte :
-Lasă-i dracu’ să-şi rupă capu’ cu tot cu fufa de la isj.Noi avem treburi mai importante şi de data asta nu zaci iar lat după două pahare de ţuică auzi ?

planturia.ro

evomag.ro%20

bestkids.ro%20

bestkids.ro%20

kurtmann.ro%20

vissionbuy.ro

Mi-e toamnă de tine Gina Zaharia

Mi-e toamnă de tine
.
Mi-e toamnă, iubite, mi-e toamnă sărată,
Iar vântul strănută prin sate de dor,
Aprinde-o gutuie-n iubirea uitată
De-a lungu-nserării. Și dă-i un izvor
.
Să curgă în hohot, să-nece tăcerea
Din sufletul nostru pierdut în culori,
Când liniștea țese de zor mângâierea
Vom ști că-i o mască-ntr-un stup de viori.
.
Prin noaptea ce-aleargă cu plete grăbite
S-aducă luminii un chip ruginit,
Cu tălpile goale urc ziduri, iubite,
Și-s orbul ce plimbă un vis de granit.
.
Mi-e toamnă de tine, iar frigul se-ntinde
Să-mi fure cămașa la care-am cusut
O vară întreagă. Și gerul cuprinde
Pădurea ascunsă-n copacul de lut.

bookcity.ro%20

bookcity.ro%20